Cum sa ne iubim mai mult si sa ne criticam mai putin I

                                                                                    inspirat de invataturile lui Louise Hay, spiritual coach

Nu trebuie sa intelegeti, sa acceptati sau sa va placa toate ideile care sunt prezentate aici. Daca va atrage o singura idee si simtiti ca, punand-o in practica, calitatea vietii voastre se imbunatateste, acest text si-at atins tinta.

Totul incepe de la iubirea de sine.

Lipsa de iubire de sine, lipsa de valorizare, de aprobare a propriei persoane pot deveni o vulnerabilitate psihologica generala ale carei consecinte se pot manifesta, mai devreme sau mai tarziu, in toate aspectele vietii voastre.

Iubirea de sine sub toate formele ei: acceptare de sine neconditionata, toleranta fata de sine, apreciere si aprobare neconditionata, incurajari si cuvinte de lauda fata de propria persoana, un discurs interior incurajator -  este cea mai de pret strategie/arma pe care o avem la dispozitie pentru a ne proteja de solicitarile si stresul zilnic.

Iubirea de sine este coloana vertebrala a sistemului nostru imunitar, este punctul de plecare care poate face orice lucru posibil.

Si totusi iubirea de sine este unul dintre cele mai dificile lucruri din viata noastra. Sigur iti vine in minte intrebarea: cine poate, zilnic, sa se uite dimineata in oglinda, direct in ochii sai si sa isi declare o dragoste neconditionata? Cine poate sa isi spuna ca: orice cei ai face azi, oricum te-ai comporta, oricum te-a simti, eu tot te iubesc si sunt aici langa tine sa te sprijin, exact cum si o mama isi sprijina si isi iubeste copilul.

E mult mai simplu sa spunem:

Sunt o persoana demna de a fi iubita doar daca reusesc sa il fac pe celalalt fericit…sau doar daca familia mea me apreciaza….Sunt o persoana valoroasa doar daca munca mea este mereu laudata…sau doar daca nu fac nicio greseala…sau doar daca imi ating toate scopurile propuse. Ma pot accepta pe mine insami, ma pot iubi sau ma pot aprecia doar daca am un corp slab si arat extraordinar sau doar daca ma place o anumita persoana. Nu merit sa fiui iubita decat daca ma comport asa cum cred ceilalti ca ar trebui…

Pare aproape imposibil, de nerealizat si in discordanta cu viata noastra zilnica.

Gandeste-te, insa, la acest lucru: toti am venit in aceasta lume ca niste finite perfecte, capabile sa se iubeasca total neconditionat.

Uita-te la un bebelus sau adu-ti aminte de un bebelus din familia ta. Poti spune ca aceasta fiinta nu este perfecta? Poti sa afirmi ca bebelusul este demn de iubit doar daca se comporta asa cum vrea mama lui? Poti sa te gandesti ca acest bebelus este o fiinta valoroasa doar daca mananca tot sau daca nu face pipi in pat? Merita acest bebelus sa fie apreciat de famila lui doar daca nu plange noaptea? Cat de absurd ar fi daca cei din familie ar gandi asa?

Uita-te apoi la un copil, cat de zgomotos rade sau plange, cat de dezinvolt se joaca sau pune intrebari, cat de curios exploreaza lumea si cu ce mare placere isi foloseste sau isi descopera propriul corp. Crezi ca acest copil isi uraste corpul sau isi spune ca: sunt prea gras sau am pielea prea alba, ceilalti copii nu se vor juca cu mine. Sau crezi ca se gandeste ca: azi am plans prea tare atunci cand m-am lovit, ar trebui sa ma simt vinovat sau sa imi fie rusine pentru nu m-am comportat cum trebuie.

Toti am fost asa, increzatori in corpul si in mintea noastra, netematori sa intrebam sau sa exploram, bucurosi si liberi sa ne exprimam emotiile si dorintele, puternici si plini de iubire fata de noi si fata de ceilalti. Mai mult, suntem toti fiinte valoroase si apte sa fie iubite prin simplul fapt ca ne-am nascut. Nu trebuie sa ne castigam iubirea sau sa luptam pentru valoarea noastra, pe acestea le avem deje prin simplul fapt ca suntem oameni.

Sa te iubesti pe sine este o decizie. Inseamna sa iti constientizezi gandurile toxice, cele in defavoarea ta, prin care te pui la pamant si te autosabotezi poate mai bine decat ar face oricine altcineva din jurul tau. Iar apoi sa le pui constient sub semnul indoielii si ulterior sa iei o decizie.

Te comporti fata de tine ca si cum ai fi dusmanul tau cel mai rau sau ca si cum ai fi prietenul tau cel mai bun?

Daca decizi sa fii prietenul tau atunci comporta-te ca atare. Ce ai spune prietenului tau cel mai bun atunci cand are o problema? Gandeste-te si spune-ti aceleasi lucruri si tie. Acorda-ti aceeasi toleranta, adreseaza-ti incurajari si laude, fii bland cu tine atunci cand lucrurile nu ies cum vrei tu…

De ce sa iti traiesti viata raportandu-te la un standard dublu, foarte critic cu tine insuti si uneori sau deloc critic cu ceilalti? O voce critica iti scoate in evidenta doar ce ai gresit, te acuza ca persoana, confundand comportamentul tau cu persoana ta, transformand o nereusita dintr-un moment specific din viata ta intr-o nereusita generala. Deodata, nu ai facut o data ceva bine, ci toata viata ta nu ai facut nimic bine…si lucrurile, pe nesimtite, pot degenera in ura de sine, in dezgust fata de sine, in directia: Nu merit sa fiu iubit, sunt o persoana fara valoare.

Vom explora in articolul urmator cateva modalitati prin care putem sa ne redefinim iubirea fata de noi si ceilalti, pentru a putea duce o viata cat mai implinita, echilibrata si abundenta in momente de fericire.

Cateva din mesajele mele preferate...:)

10 Elemente cheie ale unei relatii fericite de lunga durata

In orice relatie, conflictele, neintelegerile, certurile sunt inevitabile. Oricat de mult cei doi parteneri sunt conectati unul la celalalt, impartasesc scopuri comune, si-au format obiceiuri comune, acestia sunt totusi oameni diferiti, cu nevoi, caractere si ritmuri diferite.

Nu lipsa conflictelor este baza unei relatii pe termen lung, ci modul in care partenerii rezolva conflictul respectiv, modul in care “repara” ulterior relatia si impreuna o contruiesc mai departe.

Pentru a face acest lucru eficient, acestia trebuie sa stie/sa invete sa isi constientizeze reciproc emotiile, sa raspunda autentic la nevoile celuilalt, sa tolereze si sa inteleaga individualitatea celuilalt si nu in ultimul rand sa reactioneze intr-un mod non-defensiv, non-critic.

Mai precis, sunt 10 aspecte care trebuie luate in considerare atunci cand dorim sa ne mentinem o relatie fericita de lunga durata, conform Institutului de cercetare a relatiilor in cuplu Gottman.

1. In cazul unei dispute sau a unei neintelegeri, ridicati problema intr-un mod non-critic si in niciun caz ca un atac. Problema nu este defectul partenerului, ci este o situatie reala a cuplului in care voi doi trebuie sa actionati impreuna ca o echipa. Imaginati-va un meci de fotbal in care jucatorii isi paseaza unul altuia mingea in scopul de a o baga in poarta. La fel, cei doi parteneri trebuie sa isi comunice mesajul ca, in orice situatie de criza impreuna gasim o solutie.

2. Tolerati faptul ca celalalt este o persoana unica cu gandurile, convingerile si propriile ei pareri. Fiecare are dreptul la puncte de vedere personale care pot fi exprimate liber. Un punt de vedere diferit nu este un atac la persoana si niciun mod de a arata celuilalt ca il dispretuiesti. Cuplurile trebuie sa constientizeze acest lucru si sa isi tolereze parerile diferite.

3. E o prostie ce spui! Nu ai dreptate! Ai innebunit? Cum te poti gandi la asa ceva? De multe, ori in timpul unor discutii banale, unul din parterneri reactioneaza sau se comporta ca si cum ar fi superior fata de celalalt, ca si cum el ar sti cel mai bine sau el detine dreptatea absoluta. Prin exclamatii ca cele de mai sus, partenerii, de multe ori neintentionat, transmit un mesaj de dispret interlocutorului, umilindu-l. Dispretuindu-se, intentionat sau neintentionat, cuplurile creeaza un climat negativ emotional care duce la escaladarea certurilor si ale conflictelor.

4. Lipsa unui feedback din partea unui partener din timpul unei discutii sau unui conflict este ca si cum acesta ar ridica un zid de piatra in jurul lui prin care celalat, orice ar face sau spune, simte ca nu poate trece, ceea ce duce fie la cresterea conflictului, fie la resemnarea celuilalti si demotivarea acestuia in dorina de a mai comunica.
E important, in orice disctutie, sa va priviti partenerul in ochi, sa dati din cap afirmativ sau sa spuneti: Am inteles, Da, Ok, In regula, pentru a crea un flux al discutiei, a-I da celuilalt sentimentul ca este ascultat si ca sunteti in continuare o echipa care lucreaza la rezolvarea problemei. Nu uitati ca lucrurile mici fac diferenta!

5. Conflictele, certurile, neintelegerile sunt inerente unei relatii. Ceea ce face diferenta este abilitatea cuplui de a-si “repara” relatia in urma acelei neintelegeri. Reparatia poate avea diferite forme: de la un zambat, o floare, cuvinte precum: Imi pare rau, nu trebuia sa spun asta, ce putem face sa fie mai bine pana la gesturi mai complexe precum un weekend impreuna undeva.
Un cuplu care reuseste sa isi refaca rapid conexiune emotional este un cuplu care nu este format doar din doi iubiti, ci din doi prieteni. Calitatea prieteniei dintre cei doi, calitatea increderii este ceea ce face diferenta in aceste situatii; este lucrul de baza care ajuta cuplul sa isi revina si sa devina chiar mai mult decat erau inainte de conflict.
Altfel spus, tentativa unui partener de a repara relatia poate avea success daca celalalt partener are o banca emotionala plina, adica, de-alungul timpului, cei doi au trait moment esentiale impreuna, si-au arata prin diferite gesturi cat de importanti sunt unul pentru celalalt, au depus in banca fiecaruia marturii de respect, dragoste, prietenie.

6. Este important ca cei doi parteneri sa se cunoasca foarte bine si sa fie constienti de lumea interioara a celuilalt. Puteti sa va desenati in minte harta psihologica a persoanei iubite punand intrebari deschise precum: ce parere ai despre x? cum te simti acum? Care sunt visele tale? De ce ti-e frica cel mai tare? Ce te nelinistete? E important sa va cunoasteti foarte bine partenerul si modul in care acesta se schimba de-alungul timpului pentru a putea reactiona si a putea creste impreuna cu acesta.

7. Aratati persoanei iubite admiratie si respect si concetrati-va in relatie pe aspectele pozitive ale partenerului si ale relatiei. Nu puneti accent pe ceea ce nu merge, nu vanati greselile partenerului in ideea de a-i arata ca nu a procedat corect si ca trebuie sa se schimbe. Studiile arata ca aceste strategii nu fac decat sa accentueze distanta intre cei doi partenri si sa creeze un climat emotional negativ.
O persoana care se simte iubita si acceptata asa cum este si care are o relatie cu un climat emotional pozitiv este mult mai disponibila sa se schimbe, sa evolueze, sa devina un partener si mai bun decat cineva care se simte criticat, judecat, atacat si traieste stari de nervozitate, furie.

8. Fiti atenti la partenerul dvoastra, constientizati cat mai mult emotiile celuilalt si gasiti o modalitate blanda, toleranta de a reactiona la acele emotii. De exemplu: ea se simte trista, partenerul observa acest lucru si in loc sa o ignore si sa isi vada mai departe de meciul sau de filmul lui, ii spune: Draga mea, vad ca nu te simt prea bine, spune-mi ce s-a intamplat.
Aceste mici momente de atentie sunt, de fapt, momentele de baza in care banca emotionala a cuplului este umpluta, in care conexiunea emotionala si intima a cuplului creste, iar increderea intre cei doi devine si mai puternica.

9. Atunci cand aveti un conflict, conteaza foarte mult modul in care va raportati la acesti conflict: este un mecanism prin care invatam cum sa ne imbunatatim relatia, cum sa ne iubim mai mult sau este doar o modalitate de a ne racori, de a ne elibera de frustrari, de a obtine ce dorim de la celalalt? Din nou, si in acest context, calitatea prieteniei dintre cei doi partenri este esentiala pentru ca schimba natura conflictului. Una este sa ne certam cu un prieten iritabil, dar totusi un prieten drag si lata este sa ne certam cu un dusman, cu un adversar.

10. Am spus la inceput ca oamenii sun diferiti prin lumea lor interioara, prin emotiile, gandurile si valorile lor. O relatie fericita, pe termen lung, implica doi oameni mai mult sau mai putini diferiti, dar care reusesc sa isi transforme relatia intr-un organism viu, unic, care cuprinde caracteristici ale ambilor parteneri si, in acelasi timp, caracteristici noi, comune, un stil si un ritm propriu, valori si scopuri comune.
Valorile comune sunt elementul cheie al unei astfel de relatii intrucat o relatie pe termen lung inseamna nu doar convietuire in comun, ci si o viata impreuna cu sens si scopuri comune.

Asadar, nu uitati in relatie sa va cunoasteti recproc visele si sa vi le respectati si apreciati. Astfel, sansele sa aveti parte de o relatie sanatoasa, functionala, fericita, pe termen lung sunt din ce in ce mai mari.

Ma iubesc si ma accept asa cum sunt - Merita acest efort?

Deseori in cadrul sedintelor de terapie sau de dezvoltare personala, psihologul atrage atentia clientului asupra importantei acceptarii si impacarii cu trecutul, a situatiei prezente sau a acceptarii neconditionate a propriei persoane sau a celorlalti, ca etapa esentiala in procesul de schimbare.
   
Pentru unii oameni, acceptarea poate avea conotatii negative, implicand infrangerea, renuntarea, esecul de a face fata dificultatilor vietii, letargie, pasivitate. Adevarata acceptare, totusi, este un lucru total diferit. Nu inseamna sa accepti pasiv orice situatie in care esti implicat si sa nu faci nimic in aceasta privinta. Nici nu inseamna sa nu-ti mai faci planuri, sa nu intreprinzi actiuni pozitive sau sa nu mai inveti nimic. 

Acceptarea este intelepciunea simpla, dar profunda, ce consta in a te supune mai degraba decat a te opune cursului vietii. A accepta momentul prezent neconditionat si fara rezerve este actiunea de a renunta la orice rezistenta interna fata de ceea ce este. 

Sa luam urmatoarea situatie. 

Ma trezesc de dimineata si vad ca afara ninge. Zapada s-a depus masiv, masinile sunt acoperite cu zapada, drumul este inghetat. Estimez ca dezapezirea masinii imi va lua vreo 30 de minute in plus fata de timpul dedicat, in mod obsinuit, pregatirii pentru o noua zi de munca.

Pot sa opun rezistenta acestei realitati, adica sa ma gândesc ca ce bine ar fi fost daca nu ningea azi sau sa imi aduc aminte cat de bine a fost ieri, cand inca era cald si astfel, sa ma enervez ca afara este iarna sau sa fiu furioasa ca pierd atât de mult timp curatându-mi masina. Discrepanta intre ceea ce gândesc si ceea ce se intampla in realitate imi produce sentimente de frustrare si de furie, iar reactia mea pentru a rezolva situatia respectiva provine din furie si frustare.

Sau pot sa accept situatia asa cum este ea: afara este iarna, iarna este normal sa ninga si ca masina sa fie inzapezita. Gandurile mele reflecta realitatea, iar acceptarea situatiei imi elimina orice conflict interior. Reactia mea pentru a rezolva situatia respectiva provine, de data aceasta, dintr-o stare de calm si liniste interioara.

Rezistenta interna inseamna a spune „nu” la ceea ce exista, prin critica si negativism emotional. Aceasta devine extrem de pronuntata mai ales atunci când lucrurile „merg prost”, când lucrurile nu se intampla asa cum dorim noi sau in ritmul in care dorim, adica atunci când exista un decalaj intre cererile sau asteptarile rigide ale mintii si ceea ce se intampla sau exista in realitate. Discrepanta intre expectantele noastre si situatia din realitate este cea care ne creeaza durerea si suferinta. 

Acelasi mecanism are loc si in cazul in care ne raportam la trecut, la propria persoana sau la ceilalti.

Nimeni din trecutul meu nu a fost corect cu mine. imi doresc ca acel lucru sa nu se fi intamplat. Trebuia sa am o alta viata. Sunt grasa, mi-ar fi placut sa fiu mai slaba. Lucrez intr-un mediu care nu imi place, mi-ar fi placut sa lucrez in alta parte. Am 30 de ani si nu am realizat foarte multe lucruri pana acum. Ar fi trebuit sa am deja o casa, masina si sa fiu casatorita. Partenerul meu de viata nu imi acorda suficienta atentie, este prea ocupat cu profesia lui. Mi-as dori sa iesim mai mult timp impreuna.

In exemplele de mai sus, prin gandurile noastre, opunem rezistenta unui trecut care nu mai poate fi schimbat; starii noastre prezente modului de a fi in prezent al celuilalt.

Proiectam in viitor modul in care ne-ar placea sa fie situatia noastra si a celuilalt, exprimand in acelasi timp nemultumirea, furia pe care o traim fata de noi si ceilalti in clipa prezenta sau fata de trecutul nostru. 

Acceptand, insa, trecutul, acceptandu-ne pe noi insine, cu bune si cu rele, acceptand neconditionat pe ceilalti ne aliniem modul de a gandi la ceea ce este in realitate. 

Nu mai dorim ceea ce nu avem, ci dorim ceea ce avem.
Prapastia dintre cum ar trebui sa fie lucrurile si cum sunt in realitate a disparut, iar acceptarea starii prezente este eliberatoare si ne da un sentiment de liniste si pace interioara.

Acceptarea nu inseamna, insa, pasivitate sau resemnare. Nu inseamna ca, in planul actiunii, nu puteti intreprinde nimic pentru a schimba situatia in care va aflati.

Acceptati clipa prezenta si realitatea ei, apoi treceti la actiune si faceti tot ce puteti pentru a o schimba. Diferenta rezida in faptul ca, de data aceasta, reactiile si actiunile dumneavoastra nu  mai provin dintr-o stare de furie, disperare sau frica, ci dintr-o stare de calm, de liniste si de impacare.

A accepta inseamna sa permitem prezentului sa existe. Recunoscând si acceptând faptele si situatiile din prezent, dobandim un anumit grad de eliberare in raport cu ele si cu emotiile negative.

Astfel, suntem liberi sa actionam pentru a ne atinge scopurile.

Exercitiul zidului transparent – vizualizarea acceptarii

Atunci când o situatie va produce disconfort psihic, o alternativa la identificarea gândurilor care declanseaza emotii disfunctionale si dezbaterea acestora, este exercitiul zidului transparent. Acest exercitiu poate fi considerat o vizualizare a starii de acceptare descrisa in paginile anterioare.

Alarma de la masina, copii care tipa, blocajul in trafic, un caine care face galagie…ne intalnim zilnic cu aceste situatii si, de multe ori, reactionam cu furie, enervare sau iritare. Stam acasa, confortabil in pat si brusc se aude sunetul ascutit al unei alarme auto din strada. Brusc ne creste iritarea. 

De data aceasta, in loc sa indentificam si sa combatem gândul irational care va declanseaza acea stare de iritare (de ex. La orele prânzului toata lumea trebuie sa pastreze lnistea), o sa va rog sa va imaginati urmatorul lucru:

Simtiti ca deveniti transparent ca si cum nu mai aveti soliditatea corpului material. Permiteti-i zgomotului sa treaca pur si simplu prin d-voastra, ca si cum ati fi o perdea de apa.  in loc sa construiti in dvs. un zid de rezistenta, care sa fie constant si dureros lovit de lucruri „ce nu ar trebui sa se intâmple”, lasati totul sa treaca prin dvs.Puteti sa exersati la inceput cu lucruri minore, lipsite de importante (cineva face zgomot, sunteti prins in trafic, etc).
Apoi puteti sa aplicati aceasta tehnica in gestionarea relatiilor cu ceilalti.

De exemplu, cineva va spune ceva intr-un mod nepoliticos sau cu intentia de a va rani. in loc sa reactionati furios, sa atacati persoana respectiva, sau sa nu spuneti nimic, iar pe urma sa va autoblamati, lasati cuvintele sau gesturile sa treaca prin dvs. Imaginati-va ca sunteti ca o perdea de apa sau ca un zid transparent in care se dizolva toate lucrurile, gandurile care va fac sa va simtiti rau. Nu opuneti nicio rezistenta. Imaginati-va ca nu ar mai fi nimeni acolo care sa se simta ranit. 

Puteti, apoi, sa ii spuneti acelei persoane ce anume v-a deranjat in comportamentul ei, daca asta alegeti sa faceti sau sa nu ii spuneti nimic si sa va vedeti mai departe de treaba dumneavoastra. DAR, de data aceasta, reactia d-voastra provine dintr-o stare de liniste interioara si nu este consecinta unei enervari, frustrari sau disperari.

Nimeni din exterior nu mai are puterea de a va controla starea interioara. 
Dvs. sunteti singurul care detineti controlul asupra ceea ce simtiti.