inspirat
de invataturile lui Louise Hay, spiritual coach
Nu
trebuie sa intelegeti, sa acceptati sau sa va placa toate ideile care sunt
prezentate aici. Daca va atrage o singura idee si simtiti ca, punand-o in
practica, calitatea vietii voastre se imbunatateste, acest text si-at atins
tinta.
Totul incepe de la
iubirea de sine.
Lipsa de iubire de
sine, lipsa de valorizare, de aprobare a propriei persoane pot deveni o
vulnerabilitate psihologica generala ale carei consecinte se pot manifesta, mai
devreme sau mai tarziu, in toate aspectele vietii voastre.
Iubirea de sine sub
toate formele ei: acceptare de sine neconditionata, toleranta fata de sine,
apreciere si aprobare neconditionata, incurajari si cuvinte de lauda fata de
propria persoana, un discurs interior incurajator - este cea mai de pret
strategie/arma pe care o avem la dispozitie pentru a ne proteja de solicitarile
si stresul zilnic.
Iubirea de sine este
coloana vertebrala a sistemului nostru imunitar, este punctul de plecare care
poate face orice lucru posibil.
Si totusi iubirea de
sine este unul dintre cele mai dificile lucruri din viata noastra. Sigur iti
vine in minte intrebarea: cine poate, zilnic, sa se uite dimineata in oglinda,
direct in ochii sai si sa isi declare o dragoste neconditionata? Cine poate sa
isi spuna ca: orice cei ai face azi, oricum te-ai comporta, oricum te-a simti,
eu tot te iubesc si sunt aici langa tine sa te sprijin, exact cum si o mama isi
sprijina si isi iubeste copilul.
E mult mai simplu sa spunem:
Sunt
o persoana demna de a fi iubita doar daca reusesc sa il fac pe celalalt
fericit…sau doar daca familia mea me apreciaza….Sunt o persoana valoroasa doar
daca munca mea este mereu laudata…sau doar daca nu fac nicio greseala…sau doar
daca imi ating toate scopurile propuse. Ma pot accepta pe mine insami, ma pot
iubi sau ma pot aprecia doar daca am un corp slab si arat extraordinar sau doar
daca ma place o anumita persoana. Nu merit sa fiui iubita decat daca ma comport
asa cum cred ceilalti ca ar trebui…
Pare aproape imposibil,
de nerealizat si in discordanta cu viata noastra zilnica.
Gandeste-te, insa, la
acest lucru: toti am venit in aceasta lume ca niste finite perfecte, capabile
sa se iubeasca total neconditionat.
Uita-te la un bebelus
sau adu-ti aminte de un bebelus din familia ta. Poti spune ca aceasta fiinta nu
este perfecta? Poti sa afirmi ca bebelusul este demn de iubit doar daca se
comporta asa cum vrea mama lui? Poti sa te gandesti ca acest bebelus este o
fiinta valoroasa doar daca mananca tot sau daca nu face pipi in pat? Merita
acest bebelus sa fie apreciat de famila lui doar daca nu plange noaptea? Cat de
absurd ar fi daca cei din familie ar gandi asa?
Uita-te apoi la un
copil, cat de zgomotos rade sau plange, cat de dezinvolt se joaca sau pune
intrebari, cat de curios exploreaza lumea si cu ce mare placere isi foloseste
sau isi descopera propriul corp. Crezi ca acest copil isi uraste corpul sau isi
spune ca: sunt prea gras sau am pielea prea alba, ceilalti copii nu se vor juca
cu mine. Sau crezi ca se gandeste ca: azi am plans prea tare atunci cand m-am
lovit, ar trebui sa ma simt vinovat sau sa imi fie rusine pentru nu m-am
comportat cum trebuie.
Toti am fost asa,
increzatori in corpul si in mintea noastra, netematori sa intrebam sau sa
exploram, bucurosi si liberi sa ne exprimam emotiile si dorintele, puternici si
plini de iubire fata de noi si fata de ceilalti. Mai mult, suntem toti fiinte
valoroase si apte sa fie iubite prin simplul fapt ca ne-am nascut. Nu trebuie
sa ne castigam iubirea sau sa luptam pentru valoarea noastra, pe acestea le
avem deje prin simplul fapt ca suntem oameni.
Sa te iubesti pe sine
este o decizie. Inseamna sa iti constientizezi gandurile toxice, cele in
defavoarea ta, prin care te pui la pamant si te autosabotezi poate mai bine
decat ar face oricine altcineva din jurul tau. Iar apoi sa le pui constient sub
semnul indoielii si ulterior sa iei o decizie.
Te
comporti fata de tine ca si cum ai fi dusmanul tau cel mai rau sau ca si cum ai
fi prietenul tau cel mai bun?
Daca decizi sa fii
prietenul tau atunci comporta-te ca atare. Ce ai spune prietenului tau cel mai
bun atunci cand are o problema? Gandeste-te si spune-ti aceleasi lucruri si
tie. Acorda-ti aceeasi toleranta, adreseaza-ti incurajari si laude, fii bland
cu tine atunci cand lucrurile nu ies cum vrei tu…
De ce sa iti traiesti
viata raportandu-te la un standard dublu, foarte critic cu tine insuti si
uneori sau deloc critic cu ceilalti? O voce critica iti scoate in evidenta doar
ce ai gresit, te acuza ca persoana, confundand comportamentul tau cu persoana
ta, transformand o nereusita dintr-un moment specific din viata ta intr-o
nereusita generala. Deodata, nu ai facut o data ceva bine, ci toata viata ta nu
ai facut nimic bine…si lucrurile, pe nesimtite, pot degenera in ura de sine, in
dezgust fata de sine, in directia: Nu merit sa fiu iubit, sunt o persoana fara
valoare.
Vom explora in articolul urmator cateva modalitati prin care putem sa ne redefinim iubirea fata de
noi si ceilalti, pentru a putea duce o viata cat mai implinita, echilibrata si
abundenta in momente de fericire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu