Itza și bolovanul magic. O poveste terapeutică despre rămas bun

 
 

-Vai, ce drum lung și întortocheat, spune Bubi, scuturând frenetic din coadă, ca și cum ar fi alungat o insectă bâzâitoare și enervantă.

-Ba mie îmi place, așa de taaaare îmi place, țipă vesel Elly, țopâind dintr-o parte în alta, așa mă bucur că ai avut ideea asta minunaaaată, să facem o excursie....Bubi, ai luat în rucsăcel biscuiții?

Bubi clătină afirmativ din cap și se uită la Itza, care, de când plecaseră la drum, mai că nu spusese niciun cuvânt.

Era o zi caldă de vară, soarele strălucea orbitor deasupra lor și le încălzea plăcut blănițele.

Itza trase aer adânc în piept și parcă încercând să rețină cât mai multîn  botișor mireasma florilor și a ierbii verzi și grase de sub lăbuțele lor.

Era duminică dimineață, iar cățelusii Itza, Bubi și Elly s-au hotărât să plece într-o excursie....ce spune eu excursie, mai mult într- aventură pentru că Itza le-a propus ca, de data asta, să meargă pe un traseu nou, necunoscut pentru ei.

-Oare n-o să ne rătăcim? chițăi ușor Bubi. Merseseră deja de o oră și demult, curtea lor nu se mai vedea în depărtare.

-Nici vorbă! Nici vorbă! Cu un așa nas, nu putem să ratăm calea de întoarcere! Și Elly adulmecă zgomotos aerul, înălțându-și impunător capul. Iar dacă ne rătăcim, atunci ne vom face culcuș într-o scorbură, iar eu o să vă păzesc de fiare și balauri!

-Mai bine aruncam niște firmituri de biscuiți în urmă....șopti Bubi și mai îngrijorat.

Itza chicoti amuzată de vorbele prietenilor ei.

-E normal să fii un pic neliniștit, Bubi, atunci când te pornești la un drum nou, necunoscut și e bine, pentru siguranța ta, să îți iei niște ajutoare...ceva în plus față de nas, draga mea Ellly. Cum ar fi... o hartă...și Itza le arătă prietenilor ei drumul desenat pe o bucată de hârtie....de aici am pornit....aici suntem acum ......și aici vreau să ajungem.

-Aproape am ajuns, țipă Elly încântată. Și făcu 3 salturi uriașe și....

-Văd deja, văd deja...un gard!?! Și Elly începu să alerge mirată, în stânga și dreapta de-alungul unui gard-zid lung, lung care se întindea până hăt departe, cât vedeai cu ochii.

-Aici este capatul drumului? întrebă Bubi, scărpinându-se uimit în cap.

-Aici este capătul acestui drum, spune Itza și ca să trecem dincolo de gard, de unde începe un alt drum, trebuie să găsim un bolovan.

-Un bolovan? Ce fel de bolovan? întrebă Elly țopăind de colo-colo.

-Un bolovan mare, greu, care astupă o gaură în gard....Dacă îl găsim și îl dăm la o parte....

-L-am văzut, l-am văzut!, țipă Elly încântată, sărind în aer, ca un titirez! Haideți după mine!

Și cei trei cățeluși o luară la fugă în direcția indicată de Elly.

-Iată-l....E......foarte.....greu......spuse Elly împingându-l cu boticul Oare cum să-l dăm la o parte?

-E un bolovan magic, spuse Itza. Se va da singur la o parte dacă răspundem  la o întrebare.

-Wow! Un joc! Îmi plac la nebunie jocurile noi! chicoti Elly.

-Și dacă nu răspundem corect? întrebă Bubi temător.

-Vom vedea, spuse Itza cu calm. Și Itza atinse de trei ori cu lăbuța creasta bolovanului.

Nici nu făcu bine aceasta, că o voce groasă, zgrumțuroasă se auzi din interiorul pietrei.

-De ce ești tu aici pe pe acest pământ?

-Hmmm....adică, ce rost am eu aici? care este scopul meu? scutură din codiță Bubi.

-Da....da....răspunse Itza...și se așeză gânditoare pe iarbă.

-Păi, zise Elly...Eu cred că sunt aici să mănânc cât mai multe oase, să alerg și să stau la soare, să îmi fac prieteni și să mă joc cu ei, să mă bucur în fiecare zi de tot ce se întâmplă în viața mea de cățeluș.

Bolovanul rămase neclintit.

-E rândul meu, spuse Bubi...Eu cred că rostul meu este să înțeleg că viața nu este întotdeauna plină doar de lucruri plăcute...și că atunci când apare un necaz, întotdeauna se poate găsi și o soluție și o cale de salvare...trebuie doar să nu ne pierdem speranța.

Bolovanul rămase neclintit.

-Oare răspunsurile noastre sunt greșite?...întrebă întristat Bubi.

-Nu, deloc! răspune Itza...sunt niște răspunsuri foarte bune, cred doar că mai lipsește ceva....Eu cred că rostul meu este să fac lucrurile care îmi plac și să mă bucur de viață.... să găsesc soluții atunci când viața nu mai este la fel de veselă....și, cred că mai sunt aici pentru a-i ajuta pe ceilalți să-și amintească despre aceste lucruri... atunci când, din diverse motive, par că au uitat.

Bolovanul se trase deoparte încet și zgomots și spărtura din gard apăru în fața cățelușilor.

-Bravo, Itza!!!! Aireușit! Să trecem să vedem ce este dincolo....

-Împreună am reușit, e drept! spuse Itza, dar drumul vostru se oprește aici.

Doar un singur cățeluș are voie să treacă dincolo....și a venit momentul, în povestea vieții mele, să mă

duc singură pe acest drum!

-Și noi? strigară Bubi și Elly în cor. Ce vom face fără tine?

-Știu că sunteți triști din cauza despărițirii noastre, și eu sunt tristă, dar așa este viața, unele lucruri se întâmplă indiferent dacă ne plac sau nu...fiți triști, supărați, puteți chiar și să plângeți, dar nu uitați să sărbătoriți momentele noastre frumoase  împreună. Atâtea clipe vesele, atâtea zile fericite! Nu aș schimba nimic niciun moment pentru nimic în lume!

-Ne vom mai vedea vreodată? chițăiră întristați Buby și Elly.

-Dar sunt mereu cu voi! Și Itza îi îmbrățisă cu drag! Atunci când aveți nevoie de mine, sunt în amintirea voastră și în visele voastre, iar, undeva, la capătul unui alt drum, ne vom întâlni și ne vom juca și bucura ca înainte. Și nu uitați! În fiecare gest de bunătate și de ajutor față de altcineva care are nevoie, eu voi fi alături de voi!

Itza trecu prin spărtura din gard, iar bolovanul magic reveni la loc. Cățelușii au privit cum se îndepărtează până când Itza nu mai era decât un punct negru mic, mic cât un fir de praf.

-Hai acasă Elly, oftă Bubi și cățelușii au început să caute drumul de întoarcere.

Zilele treceau și parcă nimic nu mai era la fel în grădina lor. Nimeni nu se mai juca ca înainte, nimeni nu mai râdea din toată inima ca înainte, nici Elly nu mai țopăia la fel de zglobiu ca înainte. Tuturor le era dor de Itza și îi simțeau lipsa.

Sfaturile acesteia rămăseseră însă mintea și inima prietenilor ei care, încet, încet  au descoperit că supărarea lor era mai ușoară atunci când ajutau pe cineva. În plus, o dată pe săptămână, Elly și Bubi se întâlneau și jucau jocurile preferate ale Itzei, iar apoi, seara, depănau amintiri de verile trecute când se distrau toți trei.

În timp, focul supărării se consumă și flacăra care ardea înaltă în primele zile, deveni un foc mic, mocnit, o tristețe care rămânea undeva ascunsă în inimioarele cățelușilor, alături de dragostea care o aveau pentru prietena lor.

-Itza, ce bine că ne-am cunoscut, zâmbeau Elly și Bubi în somn!

Sarbatori Fericite!

Timp pentru Sine/ Time for Self

Art-Therapy Exercises for Self

December is one of my favorite months of the year and a wonderful opportunity to take a break, step back and tune in to my inner self.  

The first month of winter can always be a good time for joy, renewal, and self-exploring. Here are three art-therapy exercises that I love to do at the end of the year, as an opportunity to reconnect to my true Self, see who I am right now, where I’ve been and how far I’ve come, and, finally, rediscover myself more creatively, through art.

1. Self as Journey

This is a Self-Portrait exercise that helps me explore my previous life experiences and how have they made who I am right now.

Materials:

Self as Journey is a collage activity so I use magazine pictures and words that catch my eyes, internet print outs, old books, wrapping paper, even my own photographs. I also bring into play glue sticks, any type of drawing paper, markers, pens and pencils, and stamps.

Procedure:

Quiet down, close your eyes and think about your present year and the experiences that have stayed with you. Ask yourself: how have these experiences changed you or enriched you. What wisdom have they brought into your life, what lessons have you learned? Take a few breathes and try to picture yourself in your mind’s eye as you are today, older but richer and wiser.

Open your eyes play your favorite music to get your creative juices going and start working on your self-portrait. 

When you’re done, you can give a title to your art-work.

2. Mail Art to Self

It’s never too late to give yourself a pat on your back, to tell yourself how proud you are of your achievements or even give you a wake-up call.

Stop and take a break!

You are brave, or you did fine!

Love and accept yourself exactly as you are!

This is the Mail Art to Self exercise and it’s your chance to be your best friend and lovingly tell you the things that you really need to know or hear.

You would need for this exercise a blank postcard or recycled cardboard that you can cut out in the shape of a postcard, post card stamps and any kind of drawing material.

Let your mind wander and as you prepare your drawing materials and ask yourself: What do I need to hear right now? What would my best friend tell me? What do I need to change? What do I need to do to be a better person?

Listen to your mind answering to you as you would listen to a loving friend. Then, start working on your postcard; add color and text until the message has come through. Send the postcard to yourself, then take some time to look at it and reflect on the message that you have sent to yourself.

3. Joyful Self

This is a self-care exercise that creates a visual memento of the things that bring you joy in your life.  It also reminds you that there is a time for work, but also a time for fun.

You can break this activity into two sessions.

At first, think about the things that make you happy. Choose an activity and do it. Then, come back to your art materials and create an art-piece that expresses how you felt when doing that thing.

You can use mixed media such as: drawing paper, pastels, watercolor crayons or oils. You can also add photos that you’ve taken during that activity. Once you have finished your art-work, you can frame it and display it in your room, as a a reminder of yourself having fun.

Take your time to do these self-care exercises, but remember, it’s not the finished product that is important, but the journey that gets you there.  

Have fun, enjoy yourself, and be open to where these exercises might take you.

Evaluare psihologica pentru incadrare in grad de handicap - copii si adulti

Cabinetul ofera serviciul de evaluare psihologica clinica a copilului si a adultului cu dizabilitati in vederea incadrarii intr-un grad de handicap, in conformitate cu prevederile Ordinului nr.1985/1305/5805/2016 emis de MMFPSPV, MS, MENCS, Ordinul MMFPS nr. 2.298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte in vederea incadrarii in grad si tip de handicap.

Evaluarea psihologica se face cu teste avizate, validate stiintific.

Teste/probe disponibile:

• CAS++ (Baterie de teste pentru  evaluare psihologica, evaluare cognitiv-emotionala, evaluarea personalitatii, evaluare clinica)
• PDSQ (Chestionar pentru screening clinic si psihodiagnostic – tulburari psihice adulti)
• CERQ (Chestionar pe identificarea stilului de coping cognitiv-emotional)
• RAVEN STANDARD SI COLOR (Probe pentru evaluarea nivelului de inteligenta – IQ)
• ECI 3 (Chestionar pentru screening clinic si psihodiagnostic – tulburari psihice copii)
• NEPSY (Baterie de probe pentru evaluarea nivelului de dezvoltare a copilului)
• PORTAGE (Scale pentru evaluare nivelului de dezvoltare a copilului)
  

Raportul de evaluare psihologica / Fisa de Evaluare Psihologica (Anexa 8 din Ordinul nr.1985/1305/5805/2016) este marcata cu timbru profesional emis de Colegiul Psihologilor din Romania si se elibereaza in termen de 3 zile lucratoare de la data evaluarii, dupa scorarea si interpretarea rezultatelor.

La sedinta de evaluare parintii copiilor si adultii sunt rugati sa se prezinte cu urmatoarele documente:

• Copie dupa certificatul de nastere al copilului/ copie dupa buletinul adultului
• Certificatul A5 emis de medicul specialist/ scrisoare medicala cu diagnostic de la medicul specialist
• Alte documente: evaluari psihologice anterioare, diagnostice anterioare si certificate anterioare de incadrare in grad de handicap.

VALORILE - BUSOLA UNEI VIETI CU SENS

De multe ori, in cadrul sedintelor de consiliere, ajungem sa discutam despre valorile personale, spre surprinderea clientului, care nu vede, cel putin la inceput, ce legatura exista intre anxietea, depresia sa, sau crizele sale de cuplu si valorile sale. 

Nedumerirea este legitima, mai ales ca aparitia problemelor psihice sau a crizelor existentiale are o legatura (uneori invizibila) cu absenta valorilor in viata de zi de zi

Cat de mult esti constient de valorile tale si cat de mult le traiesti autentic, constient in viata ta?

Raspunsul la aceasta intrebare este punctul zero al al unei vieti implinite si pline de sens, indiferent de problemele cu care te intalnesti zilnic.

Imagineaza-ti ca viata ta este un teritoriu necunoscut (in general, asa si este) si, ca sa te deplasezi prin acel teritoriu, nu ai la tine decat o busola care iti arata directia. Nu stii unde esti, ce se va intampla dupa colt, asadar nu ai harta, dar poate ai o idee unde vrei sa fie destinatia finala…In acest caz, busola te apoate ajuta sa iti pastrezi directia, indiferent de ce intalnesti in cale.

Aceasta busola este o expresie a valorilor tale, a lucrurilor esentiale din viata ta, care te fac fericit si care iti fac viata plina de sens. 

Hai sa vedem, insa, mai exact, cum te pot ajuta valorile tale…

•       Iti reamintesc cine esti si ce fel de persoana vrei sa devii, te ajuta sa fii sincer si autentic cu tine insuti
•      Iti reamintesc ce este cu adevarat important in viata ta si te motiveaza sa obtii acele lucruri
•      Te ajuta sa iti formulezi scopuri pline de sens si sa faci activitati care dau sens vietii tale
•       Te ajuta sa iti clarifici ce tip de relatie vrei sa ai cu persoana iubita sau persoanele dragi din viata ta,  cum sa te comporti in relatii si ce sa accepti sau nu de la ceilalti
•       Te sustin si te motiveaza atunci cand vrei sa repari anumite lucruri care nu iti plac la tine sau       cand vrei sa schimbi sau sa imbunatatesti ceva in viata ta.

Valorile te ghideaza de-alungul vietii, te ajuta sa mergi pe drumul cel bun si sa regasesti drumul, in cazul in care te-ai ratacit.

Cum descoperi care sunt valorile tale?

Ia o foaie de hartie si in partea stanga trece activitatile zilnice cele mai importante, carora le-ai acorda prioritate si timp, in ultimele 3 zile.

In partea dreapta, fa un top 10 al principalelor valori din viata ta. Taie, apoi, 5 din acele valori, apoi inca 2, astfel incat sa ai in fata ta cele mai importante 3 valori din viata ta, cele fara de care nu ai putea trai.

Analizeaza, apoi, modul in care acele valori se reflecta in activitatile tale zilnice.

Ce ai descoperti despre tine?

Care sunt valorile tale de baza?

Cum iti traiesti valorile tale zilnic si care sunt modalitatile prin care ai putea sa le traiesti mult mai intens, zi de zi?

Atentie! 

Comportamentele noastre ar trebui sa fie ghidate de valorile noastre. Cu cat este mai mare discrepanta intre ceea ce valorizam si ceea ce spunem sau facem zilnic (pentru o perioada lunga de timp) cu atat nemultumirile, frustrarile, conflictele interioare se vor amplifica si vor declansa “crize” existentiale, care vor trebui rezolvate mai devreme sau mai tarziu.