Echilibrul siguranta - incertitudine

Pentru ca noi să supraviețuim ca specie a fost nevoie de-a lungul timpului să ne dezvoltăm strategii și măsuri de siguranță (ne-am construit case, mașini, am descoperit și inventat medicamente, tratamente medicale, sisteme sociale de protecție, etc).

 În consecință, nevoia de siguranță este o nevoie caracteristică nouă, este un lucru pe care noi toți ni-l dorim și multe din acțiunile noastre au ca scop siguranța personală sau a celorlalți.

 Creierul nostru a învățat să fie alert la posibile pericole și, în același timp, să fie într-o permanentă căutare a siguranței.

Viața și realitatea în care trăim sunt , însă, prea complexe și impredictibile pentru a putea fi tot timpul în siguranță, fără a mai fi nevoie să ne asumăm vreun risc.

Necunoscutul și incertitudinea fac parte din viața noastră. Uneori suntem luați prin surprindere, viața ia o întorsătură pe care nu o anticipăm, pentru care nu suntem pregătiți, dar căruia trebuie să-i facem față.

Dacă vrem să trăim viața cu tot ce are ea de oferit, atunci trebuie să acceptăm necunoscutul și incertitudinea ca parte din viața noastră.

Dacă vrem doar siguranță, trebuie să ne reducem viața doar la acea bucată asupra căreia putem avea control, pe care o putem prezice, care ne este familiară.

 Este o negociere personală a fiecăruia dintre noi.

Viitorul este incert, dar acest lucru nu înseamnă că este neapărat periculos.

               

Siguranța excesivă poate să ne limiteze viața și tot ce are ea de oferit.

Asumarea incertitudinii poate să scoată la iveală oportunități la care nici nu ne gândim.

A trăi viața din plin înseamnă să știm să echilibrăm nevoia de siguranță cu asumarea riscurilor.